Cum ar putea fi Bucureștiul?

🌱 Cum ar putea fi Bucureștiul

Ne dorim un București mai verde, mai calm, mai prietenos. Un oraș în care distanțele nu se măsoară în minute pierdute în trafic, ci în bucuria cu care mergi pe jos sau cu bicicleta printre copaci și clădiri care inspiră.

În această pagină vei găsi articole comparative, analize și povești despre cum marile orașe europene — precum Copenhaga, Amsterdam, Viena sau Barcelona — au reușit să pună cetățeanul în centrul deciziilor urbane.

Fie că vorbim de transport public de calitate, piste de biciclete, spații verzi, locuri de relaxare sau cartiere curate și bine gândite, exemplele din Vest ne arată că se poate. Iar Bucureștiul poate învăța din ele.

Această pagină este o invitație la visare, dar și la idei concrete, propuneri, dezbateri și implicare. Pentru un oraș în care oamenii să simtă că locuiesc, nu doar că supraviețuiesc.

Articol București

Superilla – soluţia verde pentru traficul aglomerat din Bucureşti

Modelul Superilla („superblock” în engleză) a fost creat în Barcelona pentru a transforma cartierele cu trafic intens în spații mai prietenoase pentru oameni. În practică, o superillă constă dintr-un grup de 9 blocuri dispuse pe un plan 3×3. Străzile interioare ale acestui grup sunt închise circulației mașinilor, iar traficul auto este deviat pe arterele exterioare.
Articol București

București – 56 km de pistă de bicicletă, majoritatea impracticabile

Bucureștiul se poate lăuda în statistici cu „doar” 56,3 km de pistă pentru biciclete – câștigând probabil premiul de cea mai sumară rețea velo din Europa, alături de Atena. Jumătate din cei 56 km existenți (~31 km) „nu asigură condiții minime de funcționare” . Prin urmare, majoritatea acestor piste sunt practic inutilizabile. Masterplanul Velo municipal recunoaște problema și promite o rețea de vis: 150 km de piste principale și 415 km secundare până în 2035.
Articol București

București sub ape: scenariul prăbușirii barajului Lacul Morii

Barajul Lacul Morii, principala zonă de acumulare a apei din vestul Bucureștiului, funcționează ca o „gură de siguranță” esențială împotriva viiturilor majore pe râul Dâmbovița. Însă riscul unei cedări catastrofale nu mai poate fi considerat strict ipotetic: un atac aerian într-un context de conflict, un cutremur major sau, pur și simplu, neglijenţa lucrărilor de consolidare — afectate de restricţii bugetare şi blocaje birocratice prelungite — pot declanşa prăbuşirea barajului.
Articol București

Cutremur în București: Care sunt cartierele care cad primele?

Bucureștiul se află într-o zonă cu risc seismic ridicat, fiind influențat puternic de cutremurele generate în zona Vrancea, aflată la aproximativ 150 km distanță. Aceasta este recunoscută pentru activitatea seismică frecventă și pentru capacitatea de a produce cutremure majore, care sunt resimțite intens în Capitală. Energia seismică eliberată la adâncime (în zona Vrancea) ajunge în București, iar orașul este vulnerabil din cauza structurii geologice specifice. Fiind construit pe straturi groase de aluviuni și sol moale, undele seismice sunt amplificate, intensificând vibrațiile și dăunând construcțiilor.
Articol București

Grădini fără garduri – exemplul suedez și perspective pentru România

În multe zone rezidențiale din România, proprietățile sunt strict delimitate de garduri înalte și porți masive. Contrastul este evident față de țări precum Suedia, unde cartierele de case au adesea grădini deschise, fără garduri opace de împrejmuire. Această idee a grădinilor rezidențiale fără garduri presupune renunțarea la barierele fizice dintre curțile vecinilor. În continuare, vom explora ce beneficii aduce un astfel de concept urbanistic.
Articol București

Bucureștiul, capitala sufocată de beton: cât spațiu verde (nu) avem?

Dacă simți că în București abia vezi petice de verdeață printre blocuri, nu e doar o impresie – Capitala României chiar stă cel mai prost din Europa la capitolul spații verzi. Statisticile recente arată că Bucureștiul are doar 7,1 metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor. Este un nivel sub limita minimă recomandată de Organizația Mondială a Sănătății (9 m²) și mult sub standardul național (26 m²/locuitor prevăzut de lege).
Articol București

București: Cea mai periculoasă capitală din Europa în fața unui cutremur

Bucureștiul se confruntă cu o situație alarmantă în privința clădirilor vulnerabile la cutremur. Datele actualizate arată că în Capitală există aproximativ 887 de clădiri încadrate în clasele I și II de risc seismic, adică cele mai expuse la prăbușire sau avarii grave în caz de seism. Pe lângă acestea, circa 1.500 de clădiri sunt încadrate în așa-numitele categorii de urgență (U1, U2 sau U3), o clasificare mai veche ce indică nevoia de consolidare urgentă.
Articol București

Cum ar putea arăta Bucureștiul de mâine: Străzi verzi, pietonale și prietenoase cu oamenii

Ne imaginăm un București în care Splaiul Independenței, Calea 13 Septembrie sau Calea Victoriei devin spații verzi, cu mai puțin trafic și mai mult loc pentru oameni. O privire creativă spre un oraș mai sănătos și mai respirabil.
Articol București

Bucureștiul inaccesibil: calvarul pietonilor și al persoanelor în scaun rulant

Bucureștiul este adesea descris ca o junglă urbană pentru cei care merg pe jos. Trotuarele din centru și din cartiere sunt adesea ocupate de mașini parcate ilegal, forțând pietonii – inclusiv mamele cu cărucioare și persoanele cu dizabilități – să meargă pe carosabil. Nu e de mirare că acest oraș a fost numit o capitală europeană care a picat fiecare examen la capitolul mobilitate urbană și accesibilizare a spațiului public...