Cât spațiu verde (nu) avem și cum stăm față de Berlin, Viena sau Londra?
Dacă simți că în București abia vezi petice de verdeață printre blocuri, nu e doar o impresie – Capitala României chiar stă cel mai prost din Europa la capitolul spații verzi. Statisticile recente arată că Bucureștiul are doar 7,1 metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor. Este un nivel sub limita minimă recomandată de Organizația Mondială a Sănătății (9 m²) și mult sub standardul național (26 m²/locuitor prevăzut de lege). Practic, suntem departe și de media europeană (aprox. 18 m²/locuitor). Activiștii de mediu subliniază că, în realitate, bucureștenii au acces la doar ~10 m² de spațiu verde util – restul până la cifrele oficiale fiind terenuri private sau păduri de la marginea orașului, care însă nu servesc ca parcuri urbane pentru public. Cu alte cuvinte, mare parte din “verdele” raportat nu ne răcorește pe noi, cei dintre betoane.
Impactul lipsei spațiilor verzi asupra vieții urbane
Calitatea vieții în București suferă vizibil din cauza deficitului de spații verzi. În zilele toride de vară, asfaltul din cartierele fără copaci devine fierbinte ca o plită – de pildă, în zona Obor, la nivelul trotuarului s-au înregistrat temperaturi de 48°C în miezul zilei. Lipsa arborilor și a parcurilor creează așa-numitul efect de insulă termică urbană, făcând orașul mai încins și mai greu de suportat vara. Prin contrast, în zonele adiacente Pădurii Băneasa sau alte oaze de verdeață, temperatura asfaltului rămâne considerabil mai joasă, oferind o briză de răcoare în plus.
Consecințele nu se opresc la disconfort termic. Fără destule spații verzi care să absoarbă dioxidul de carbon și noxele, poluarea aerului în Capitală se menține la cote ridicate. Parcurile și aliniamentele de copaci acționează ca niște plămâni ai orașului, filtrând particulele poluante și îmbunătățind calitatea aerului; când aceste zone lipsesc sau sunt insuficiente, locuitorii respiră un aer mai încărcat. De asemenea, vegetația urbană are rolul de a atenua zgomotul și de a oferi spații de relaxare și mișcare. Studii europene arată că accesul la spații verzi de calitate reduce stresul, îmbunătățește sănătatea mintală și chiar scade incidența unor boli cronice. În București însă, multe cartiere duc lipsă de parcuri unde oamenii să se plimbe, să facă sport ori să își lase copiii la joacă, ceea ce afectează direct starea de bine a populației urbane.
Nu în ultimul rând, biodiversitatea are de suferit într-un oraș prea gri. Spațiile verzi – parcuri, grădini, scuaruri – oferă habitat pentru păsări, insecte benefice și alte viețuitoare. Când orașul devine o întindere continuă de beton și asfalt, cu prea puțini copaci și jardiniere, ecosistemele urbane se dezechilibrează. Bucureștiul a pierdut circa 7% din suprafața spațiilor verzi în ultimii 25 de ani, contrar tendinței europene unde suprafața verde urbană a crescut cu 38% în același interval. Rezultatul? Mai puțină umbră naturală, mai puțini păsărele ciripind dimineața și un mediu urban mai sărac.
București vs. marile orașe europene: cifrele spațiului verde
Cum se compară Bucureștiul cu alte capitale europene renumite pentru grija față de mediul urban? Ei bine, diferențele sunt uriașe. În timp ce în București abia adunăm vreo 9–10 m² de spațiu verde per locuitor, alte metropole oferă de câteva ori mai mult fiecărui cetățean. Iată o comparație a unor date (metri pătrați de spațiu verde per locuitor) pentru orașe relevante din Europa, care ne arată cât de mult teren avem de recuperat:
Viena – Campioana spațiilor verzi urbane, cu peste 110 m²/locuitor în medie. Viena se bucură de parcuri imperiale celebre (Prater, Schönbrunn) și de o centură verde naturală – Pădurea Vienei (Wienerwald) – care intră adânc în aria orașului. În 2012, se raporta chiar un nivel record de ~120 m² per locuitor, Viena fiind atunci în fruntea Europei la acest capitol. Orice plimbare prin Viena dezvăluie bulevarde largi cu arbori umbroși, grădini publice impecabile și spații verzi integrate în peisajul urban la tot pasul.
Berlin – Aproximativ 38 m²/locuitor de spațiu verde, conform unor analize anterioare. De fapt, dacă includem și vastele păduri urbane administrate de oraș (precum Grunewald sau Tiergarten), Berlinul sare chiar peste 50 m² de verdeață per locuitor. Capitala Germaniei abundă în parcuri mari (Tiergarten, Templehof, etc.) și zone verzi distribuite generos în toate cartierele – nu e de mirare că oferă un aer mai respirabil și spații de recreere la tot pasul.
Londra – Metropola britanică impresionează prin parcurile sale regale și grădinile urbane, ajungând la circa 30–31 m² de spațiu verde per locuitor. Londra este recunoscută ca una dintre cele mai “verzi” capitale occidentale: aproape 20% din suprafața orașului sunt parcuri publice, de la Hyde Park și Regent’s Park în centru, la pădurile Epping și Hampstead Heath spre margini. Privind Londra de sus, aproape jumătate din suprafața sa apare verde sau albastră (spații verzi și ape) – un contrast puternic față de peisajul bucureștean. Politicile urbane precum Green Belt (o centură verde în jurul orașului, unde construcțiile sunt strict limitate) au păstrat intacte întinse zone verzi, asigurând londonezilor acces la natură chiar și într-un oraș de aproape 9 milioane de locuitori.
Între “orașul-parc” și “orașul-parcare”
Contrastul între București și capitalele precum Berlin, Viena sau Londra se vede cu ochiul liber. În timp ce în marile orașe europene spațiul verde este parte integrantă din infrastructura urbană – bulevarde cu copaci, scuaruri florale, locuri de joacă înverzite, grădini comunitare – în București multe cartiere sunt dominate de blocuri, șosele și parcări, cu doar câteva insule verzi răzlețe. “Orașul-parc” versus “orașul-parcare”, după cum remarcă ironic unii comentatori urbani.
Situația din București nu ține doar de geografie sau de “ghinion”. Este și o problemă de politici urbane și viziune. În ultimele decenii, dezvoltarea imobiliară a mușcat din terenurile virane care ar fi putut deveni parcuri, multe spații verzi existente au fost lăsate în paragină sau chiar reconvertite (legal sau ilegal) în zone construibile. Lipsa unui Registru al Spațiilor Verzi funcțional – un inventar oficial al tuturor spațiilor verzi urbane – a făcut dificilă protejarea lor. Autoritățile locale din București au fost chiar amendate pentru că nu aveau un asemenea registru actualizat. Practic, până nu știm exact cât și unde avem verdeață, e greu să planificăm ce e de făcut.
Tonul nu este însă unul pur pesimist. Faptul că alte orașe au reușit să își crească “cota de verde” arată că se poate. Există exemple pozitive chiar și în România – unele orașe mai mici precum Baia Mare sau Târgu Mureș depășesc standardele UE, având zeci de metri pătrați de verdeață per locuitor. Bucureștiul are și el șansa de a recupera teren (la propriu și la figurat): proiecte de reamenajare urbană care să transforme maidanele în mini-parcuri, plantări masive de arbori stradali, redeschiderea către public a unor grădini actualmente închise, și – de ce nu? – integrarea acoperișurilor verzi și a grădinilor verticale pe clădiri.
Până atunci însă, rămânem cu un oraș în care verdele este mai mult o raritate decât o regulă. Iar calitatea vieții noastre de zi cu zi suferă din această cauză. Bucureștiul are nevoie de mai mult verde ca de aer – la propriu. Dacă Berlinul, Viena sau Londra ne pot oferi o lecție, aceasta este că investiția în spații verzi nu e un moft, ci o necesitate pentru un oraș sănătos, respirabil și cu adevărat locuibil. Comunitatea și autoritățile trebuie să lucreze împreună pentru ca Bucureștiul să nu mai fie “orașul european cu cel mai mic spațiu verde pe cap de locuitor”, ci să urce măcar spre media europeană. În joc sunt bunăstarea, sănătatea și confortul nostru urban pentru anii ce vin.
Situația Parcului IOR: retrocedare și degradare deliberată (2005–2023)
Circa 12 hectare din Parcul IOR (Alexandru Ioan Cuza) au fost retrocedate în 2005 către un proprietar privat, printr-o dispoziție semnată de primarul general Adriean Videanu. După aproape un deceniu de litigii, Primăria Sectorului 3 a pierdut definitiv în 2022 procesul prin care contesta retrocedarea, terenul rămânând astfel în proprietate privată. Ulterior, această zonă verde a fost “sistematica” degradată: zeci de copaci au fost tăiați ilegal sau găsiți uscați în mod suspect, iar vegetația a luat foc în repetate rânduri (incendieri intenționate), fără identificarea vreunui vinovat. Între timp, noii proprietari și-au exprimat intenția de a construi pe spațiul verde – au apărut panouri care anunțau amenajarea unui parc de distracții cu zeci de instalații pentru copii și adulți – deși nu exista nicio autorizație de construire (doar avize minore pentru împrejmuirea terenului și un așa-zis parc fotovoltaic). În toamna lui 2023, pe o parcelă de ~9.000 mp s-a înlăturat complet stratul verde (iarbă și arbori) și terenul a fost nivelat în vederea construirii, fapt care a determinat Primăria Capitalei să aplice proprietarilor o amendă record de 35 de milioane de euro pentru diminuarea ilegală a spațiului verde. Astfel, retrocedarea unei părți din Parcul IOR a adus după sine distrugeri masive ale zonei verzi și tentative de a o transforma într-o investiție imobiliară, stârnind reacții vehemente.
În paralel cu acțiunile juridice, comunitatea locală s-a mobilizat exemplar, organizând proteste, lanțuri umane și campanii vizibile în spațiul public, cu mesaje precum „Parc furat” scrise pe trunchiurile copacilor tăiați. Cetățenii din cartierul Titan și din zonele învecinate au format Asociația Grupul de Inițiativă Civică IOR–Titan, care monitorizează permanent situația și face presiuni asupra autorităților pentru protejarea zonei. În 2024, grupul a dat în judecată atât Primăria Capitalei, cât și beneficiara retrocedării (Maria Cocoru), solicitând anularea titlului de proprietate. Activitatea civică este prezentă și pe rețelele sociale, în special pe pagina de Instagram @aiciafostopadure, unde pot fi urmărite imagini, documente, apeluri publice și evoluția cazului. Parcul IOR a devenit un simbol al luptei pentru spațiul verde în București, iar implicarea cetățenilor demonstrează cât de important este accesul la natură într-un oraș sufocat de beton și interese imobiliare.
SURSE
Raport Greenpeace România – “Spațiile verzi din București, sub 10mp/cap de locuitor”
Știrile ProTV – “Bucureștenii stau cel mai rău la spațiul verde pe cap de locuitor”
B365.ro – “București este capitala din Europa cu cea mai mică suprafață de spațiu verde pe cap de locuitor”
Ziarul Financiar – “Dezastrul din București: Capitala are numai 7,1 mp de spațiu verde per locuitor”
HotNews.ro – “Românii de la orașe, doar 17 mp de verdeață pe cap de locuitor”
European Environment Agency – “Who benefits from nature in cities?” (2021)
TravelBird Green City Index (2018) – date statistice preluate în Focus Travel News
ArcGIS London City Hall – “Parks and green spaces | London”
Drive Magazine – “3+1 capitale verzi ale Europei”