Barajul Lacul Morii, principala zonă de acumulare a apei din vestul Bucureștiului, funcționează ca o „gură de siguranță” esențială împotriva viiturilor majore pe râul Dâmbovița. Însă riscul unei cedări catastrofale nu mai poate fi considerat strict ipotetic: un atac aerian într-un context de conflict, un cutremur major sau, pur și simplu, neglijenţa lucrărilor de consolidare — afectate de restricţii bugetare şi blocaje birocratice prelungite — pot declanşa prăbuşirea barajului.
Digul, construit în 1986, a beneficiat de-a lungul anilor doar de intervenții punctuale, concentrate pe instalațiile de evacuare a apei, fără să includă lucrări de întreținere a malurilor.
În absența unor intervenții de reparaţie şi modernizare bine planificate, până la 14 000 000 m³ de apă s-ar revărsa în aval, inundând sectoarele 6, 5, 1 și chiar 3. În doar câteva ore, zeci de cartiere şi sute de mii de locuitori s-ar afla sub ameninţarea apelor.
Sursa:Primăria Sector 6
Analiza cartierelor afectate
Sectorul 6: Zonele cu risc major sunt cartierele Giulești–Sârbi și Crângași, localizate imediat în aval de baraj. Aceste cartiere, situate într-o zonă depresionară, rămân inundate la ploi torențiale. Studii tehnice arată că, în scenariul cedării malului stâng al barajului, întreaga depresiune Giulești–Sârbi s-ar inunda (volumul maxim evacuat sub 5 mil. m³). Viitura s-ar extinde apoi pe cursul Dâmboviței spre sud-est, inundând străzile și locuințele din Drumul Taberei, Militari și parțial Rahova. De asemenea, cartierul Grozăvești, aflat în apropierea Lacului Morii, ar fi printre primele zone afectate datorită poziționării joase în raport cu acumularea.
Sectorul 5: În aval de zona de acumulare, sunt vizate cartierele Cotroceni (în special artera Splaiul Independenței). Specialiștii avertizează că, în caz de cedare totală, apelor Dâmboviței ar ajunge până la Splaiul Independenței, acoperind parterul și chiar primele două etaje ale clădirilor de pe mal. Măsurători neoficiale sugerează că volumul uriaș (≈14 mil. m³) ar ridica cota apei cu câțiva metri în zona centrală (Piața Unirii și Eroilor).
Sectorul 3 și periferia centrală: Cartierele Timpuri Noi, Unirii și Nerva Traian ar fi inundate în scenariul cel mai grav, conform unei simulări ale UTCB. Lacul Morii ar acoperi practic cursul Dâmboviței prin sectorul 3 și ar ajunge în zona Unirii.
Sectorul 1 (centrul vechi): Documente ale Primăriei București („Conceptul strategic 2035”) semnalează că apa ar putea atinge Piața Eroilor cu peste 3 metri (încărcând rețeaua veche de canalizare). În scenariul citat, cota de inundație ar ajunge până aproape de Piața Victoriei, punând în pericol clădirile și traficul din centrul Capitalei.
Alte zone adiacente: În general, orice cartier de-a lungul Dâmboviței s-ar afla sub risc.
Sectorul 6: Zonele cu risc major sunt cartierele Giulești–Sârbi și Crângași, localizate imediat în aval de baraj. Aceste cartiere, situate într-o zonă depresionară, rămân inundate la ploi torențiale. Studii tehnice arată că, în scenariul cedării malului stâng al barajului, întreaga depresiune Giulești–Sârbi s-ar inunda (volumul maxim evacuat sub 5 mil. m³). Viitura s-ar extinde apoi pe cursul Dâmboviței spre sud-est, inundând străzile și locuințele din Drumul Taberei, Militari și parțial Rahova. De asemenea, cartierul Grozăvești, aflat în apropierea Lacului Morii, ar fi printre primele zone afectate datorită poziționării joase în raport cu acumularea.
Sectorul 5: În aval de zona de acumulare, sunt vizate cartierele Cotroceni (în special artera Splaiul Independenței). Specialiștii avertizează că, în caz de cedare totală, apelor Dâmboviței ar ajunge până la Splaiul Independenței, acoperind parterul și chiar primele două etaje ale clădirilor de pe mal. Măsurători neoficiale sugerează că volumul uriaș (≈14 mil. m³) ar ridica cota apei cu câțiva metri în zona centrală (Piața Unirii și Eroilor).
Sectorul 3 și periferia centrală: Cartierele Timpuri Noi, Unirii și Nerva Traian ar fi inundate în scenariul cel mai grav, conform unei simulări ale UTCB. Lacul Morii ar acoperi practic cursul Dâmboviței prin sectorul 3 și ar ajunge în zona Unirii.
Sectorul 1 (centrul vechi): Documente ale Primăriei București („Conceptul strategic 2035”) semnalează că apa ar putea atinge Piața Eroilor cu peste 3 metri (încărcând rețeaua veche de canalizare). În scenariul citat, cota de inundație ar ajunge până aproape de Piața Victoriei, punând în pericol clădirile și traficul din centrul Capitalei.
Alte zone adiacente: În general, orice cartier de-a lungul Dâmboviței s-ar afla sub risc.
Populația estimativă expusă
Având în vedere suprafața acoperită de inundație și densitatea locuirii, se estimează că ordine de zeci până la sute de mii de bucureșteni ar fi afectați direct. Doar sectoarele 6, 5, 3 și 1 vizate însumează peste 1 000 000 de locuitori. Deși nu există o valoare oficială publică, o simplă agregare sugerează că o proporție semnificativă a populației municipale (~60%) ar rămâne sub impactul imediat al viiturii. Mai multe sute de mii de persoane ar trebui evacuate sau ar avea proprietăți inundate. Pe termen scurt, practic jumătate din populația Bucureștiului ar fi în pericol, iar pe termen lung riscul de epidemii și al pagubelor economice ar fi foarte ridicate.
Studii și simulări oficiale
Studiu UTCB (2007): Un raport tehnic elaborat de prof. Radu Drobot și colaboratorii săi analizează un scenariu de cedare a digului stâng al barajului. Modelarea hidraulică bidimensională (modelul POTOP) arată că depunerea principală de apă se produce în depresiunea Giulești–Sârbi. Astfel, volumul maxim evacuat (sub 5 mil. m³) este mult limitat de pragul natural de la Crângași, reducând considerabil aria inundată față de un scenariu ipotetic în care toți cei ~14 mil. m³ s-ar revărsa. Lucrarea concluzionează că deschiderea roboților și golirile de fund ale barajului ar putea diminua cu 2–3 zile durata inundației, dar zona Giulești rămâne complet inundată.
Modelul numeric al terenului din zona Giulesti-Sarbi, realizat de Radu Drobot(sursa: https://www.scribd.com/doc/305508621)
Planul de management al riscului la inundații (Apele Române – A.B.A. Argeș-Vedea, 2023): Administrația Bazinală notează că „Punerea în siguranță a lucrărilor hidrotehnice pe râul Dâmbovița, aval de acumularea Lacul Morii” (cod RO_M10-1) este o măsură cu grad de prioritate „mare”. Documentul identifică amenajări complexe ale Dâmboviței în București pentru protecția împotriva inundațiilor (inclusiv consolidarea barajului Ciurel/Lacul Morii). Se specifică că proiectele de apărare integrate vizează întreg municipiul – se menționează explicit consolidarea barajului și amenajarea cursurilor de apă din Sectorul 6 în aval de acum. (Nu există cifre de populație, dar măsurile corespunzătoare evidențiază riscul major.)
Primăria Municipiului București: Conceptul Strategic „București 2035” clasifică hazardul hidrologic (ruperea barajului Lacul Morii) ca factor de risc pentru oraș. În comunicarea oficială, primarul Capitalei din 2012 preciza că un seism major ar putea declanșa cedarea barajului Ciurel (altă denumire a barajului Morii) și inunda majoritatea Capitalei, inclusiv până la etajul III al Spitalului Universitar. Documentul menționează că expunerea la astfel de creșteri bruște de debit este „punctual agravată de vechimea și subdimensionarea rețelei de canalizare”.
ISU București–Ilfov: Planul local de evaluare a riscurilor (PAAR) al Capitalei include scenarii similare. De exemplu, în anexele city hall se menționează explicit ipoteza „Nivel în Lacul Morii = NNR (85,00 m) și cedarea barajului… pe durata de ~3 ore”, cu studiul impactului aferent (scenariu de cod portocaliu/roșu) – însă detaliile tehnice nu sunt publice (documente interne). Totuși, se știe că autoritățile de intervenție (ISU) colaborează cu Apele Române pentru notificarea și avertizarea rapidă a populației în astfel de situații de urgență (sirene de alarmă, măsuri de evacure).
Planul de management al riscului la inundații (Apele Române – A.B.A. Argeș-Vedea, 2023): Administrația Bazinală notează că „Punerea în siguranță a lucrărilor hidrotehnice pe râul Dâmbovița, aval de acumularea Lacul Morii” (cod RO_M10-1) este o măsură cu grad de prioritate „mare”. Documentul identifică amenajări complexe ale Dâmboviței în București pentru protecția împotriva inundațiilor (inclusiv consolidarea barajului Ciurel/Lacul Morii). Se specifică că proiectele de apărare integrate vizează întreg municipiul – se menționează explicit consolidarea barajului și amenajarea cursurilor de apă din Sectorul 6 în aval de acum. (Nu există cifre de populație, dar măsurile corespunzătoare evidențiază riscul major.)
Primăria Municipiului București: Conceptul Strategic „București 2035” clasifică hazardul hidrologic (ruperea barajului Lacul Morii) ca factor de risc pentru oraș. În comunicarea oficială, primarul Capitalei din 2012 preciza că un seism major ar putea declanșa cedarea barajului Ciurel (altă denumire a barajului Morii) și inunda majoritatea Capitalei, inclusiv până la etajul III al Spitalului Universitar. Documentul menționează că expunerea la astfel de creșteri bruște de debit este „punctual agravată de vechimea și subdimensionarea rețelei de canalizare”.
ISU București–Ilfov: Planul local de evaluare a riscurilor (PAAR) al Capitalei include scenarii similare. De exemplu, în anexele city hall se menționează explicit ipoteza „Nivel în Lacul Morii = NNR (85,00 m) și cedarea barajului… pe durata de ~3 ore”, cu studiul impactului aferent (scenariu de cod portocaliu/roșu) – însă detaliile tehnice nu sunt publice (documente interne). Totuși, se știe că autoritățile de intervenție (ISU) colaborează cu Apele Române pentru notificarea și avertizarea rapidă a populației în astfel de situații de urgență (sirene de alarmă, măsuri de evacure).
SURSE
Surse: Planurile oficiale ale Administrației Bazinale de Apă Argeș–Vedea (ANAR), documente Primăria Sector 6 (hărți oficiale), studiul UTCB (Drobot et al., 2007) și relatări oficiale/media despre riscul de cedare (Primăria București, ISU, specialiști în construcții). Date statistice privind cartierele sunt orientative (populații sectoare).