Ploaia record din București – cea mai puternică din ultimul secol
Ploaia torențială abătută asupra Bucureștiului în după-amiaza zilei de 9 iunie 2025 a fost un eveniment meteorologic extrem, considerat cel mai intens din ultimii 100 de ani. În mai puțin de o oră a plouat cât pentru două săptămâni, iar cantitățile de precipitații au atins valori record: peste 43 l/m² în medie pe oraș, cu zone izolate depășind 70 l/m², ba chiar vârfuri instantanee de peste 120 l/m². Conform comunicatului emis de operatorul Apa Nova (pe baza datelor oficiale), s-a înregistrat “un eveniment pluvial ce a depășit, din punct de vedere al frecvenței de apariție, frecvența de o dată la 100 de ani”. Cu alte cuvinte, o asemenea ploaie cade, statistic, o dată într-un secol. Administrația Națională de Meteorologie emisese oricum o avertizare cod portocaliu de vijelie și averse pentru intervalul respectiv, însă furtuna violentă tot a paralizat Capitala: străzi inundate, trafic blocat, copaci doborâți și stații de metrou inundate, semn că infrastructura urbană a fost depășită.
Vulnerabilitatea României în contextul Uniunii Europene
România se află printre țările europene cu
vulnerabilitate ridicată la efectele schimbărilor climatice. Un exemplu
este riscul de inundații: aproximativ 13% din teritoriul țării este
situat în zone inundabile (lunci ale râurilor), ceea ce plasează România printre
statele UE cele mai expuse inundațiilor majore. Această expunere ridicată
se reflectă în evenimentele tot mai frecvente de revărsare a apelor care
afectează localitățile riverane. Pe de altă parte, la polul opus, România este
și foarte vulnerabilă la secetă. Conform Agenției Europene de Mediu, sudul
României (alături de alte zone din sud-estul Europei) se va confrunta cu secete
severe și penurii de apă tot mai dese pe fondul încălzirii globale. Această
combinație – risc major atât de inundații, cât și de secetă – evidențiază
poziția delicată a României în fața extremelor climatice, comparativ cu alte
state membre UE.
Dincolo de factorii naturali, vulnerabilitatea este
accentuată și de aspecte socio-economice. De exemplu, foarte puține din
pagubele provocate de dezastre climatice sunt acoperite prin asigurări la noi: sub
2% din pierderile economice cauzate de fenomene meteo extreme în România sunt
asigurate, unul dintre cele mai scăzute niveluri din UE. Prin contrast, în
țări vest-europene precum Franța, Belgia sau Olanda, peste 35% din daune au
acoperire de asigurare. Aceasta înseamnă că impactul financiar al inundațiilor,
al secetelor sau al furtunilor apasă direct asupra populației și a bugetelor
publice, mărind vulnerabilitatea societății românești la aceste șocuri
climatice.
Problemele infrastructurii de canalizare în București și limitele ei
Bucureștiul se luptă cu o criză a infrastructurii
pluviale, iar ploile torențiale din ultimii ani au pus în evidență problemele
grave ale sistemului de canalizare. Mare parte din rețea datează de la
începutul secolului XX, fiind extrem de învechită și incapabilă să facă față
nevoilor actuale. Conductele vechi, deteriorate și subdimensionate, se înfundă
ușor și cedează frecvent, iar în multe zone periferice sistemul este aproape
inexistent.
Problema a fost amplificată de expansiunea urbană haotică
din ultimele decenii. Cartiere întregi au fost construite fără o infrastructură
de drenaj corespunzătoare, iar în locuri precum Theodor Pallady (Sectorul 3),
ploile intense transformau bulevardele în râuri temporare. Abia în 2024 au
început lucrări de modernizare în această zonă, dar soluțiile vin cu
întârziere.
Sistemul actual, unitar (care colectează atât apele menajere, cât și cele pluviale), a fost proiectat pentru o capacitate mult mai mică decât necesarul real—doar ~20-25 litri/m² la 2 ore. Însă ploile extreme din ultimii ani depășesc cu mult aceste limite, lăsând orașul vulnerabil la inundații repetitive. Fără investiții masive și urgente, problema va continua să se agraveze pe măsură ce schimbările climatice intensifică fenomenele meteorologice extreme.
București vs. Valencia: Cum au arătat inundațiile din 2024 că niciun oraș nu mai e pregătit pentru "noua climă"
Ploaia de ieri din București nu a fost nici pe departe atât de puternică sau de lungă precum cea care a lovit Valencia din 2024. Însă, chiar și o astfel de ploaie a scos în evidență lipsurile grave ale infrastructurii capitalei.
Toamna 2024, Valencia – echipată cu bazine de retenție (Bassins de laminació) și rețele separate de canalizare – a fost totuși copleșită de un fenomen extrem – DANA care a adus 491 l/m² în doar 8 ore, demonstrând că nici cele mai avansate sisteme nu sunt invincibile în fața schimbărilor climatice extreme. Acest caz subliniază și mai pregnant vulnerabilitatea Bucureștiului, unde rețelele învechite și lipsa investițiilor transformă orice ploaie mai consistentă într-un potențial dezastru. Dacă un oraș precum Valencia, cu infrastructură modernă, a înregistrat pagube majore, capitala României – care încă lucrează cu sisteme de drenaj concepute acum un secol în unele zone – se confruntă cu un risc disproporționat de mare la evenimente meteorologice extreme, din ce în ce mai frecvente în contextul încălzirii globale.
Consecințele au fost catastrofale în Valenica: viituri fulgerătoare au răsturnat poduri și mașini, cartiere întregi au fost inundate, iar numărul victimelor a depășit 90. Evenimentul a fost catalogat drept „cele mai grave inundații din ultimele decenii în Spania”, demonstrând că nici cele mai avansate sisteme de drenaj nu pot face față unor astfel de extreme climatice.
Neîncrederea în schimbările climatice
Furtunile și dezastrele recente au stârnit numeroase reacții în rândul publicului din România. De fiecare dată după o inundație urbană majoră sau o calamitate, oamenii caută rapid vinovați de serviciu. Cel mai adesea, furia se îndreaptă către autoritățile locale: primari, administrații municipale, companii de utilități. Bucureștenii, de exemplu, au criticat administrația pentru canalizările înfundate sau insuficiente, pentru gestionarea slabă a situațiilor de urgență și pentru lipsa investițiilor preventive. Astfel de nemulțumiri sunt adesea justificate, întrucât infrastructura are carențe reale și managementul urban poate fi îmbunătățit. Însă, în același timp, mulți oameni ignoră amploarea problemei climatice globale. Focalizarea exclusivă pe vina autorităților locale riscă să treacă cu vederea faptul că ne confruntăm cu fenomene meteo fără precedent istoric, generate de o tendință globală pe termen lung – încălzirea climei – care depășește cu mult granițele unei localități sau competențele unui primar.
Mai îngrijorător, persistă și o doză de neîncredere sau negaționism față de realitatea schimbărilor climatice. O parte a populației tratează extremele meteo ca pe niște ciudățenii trecătoare sau invenții mediatice, nu ca pe simptomele unei crize globale. Un sondaj de opinie INSCOP din 2024 relevă că peste un sfert dintre români (26%) cred că schimbările climatice nu sunt reale, considerându-le un fenomen fals, exagerat în scopuri comerciale. Doar aproximativ 69% dintre respondenți au recunoscut că încălzirea globală este un fenomen real cu efecte vizibile, în timp ce restul fie nu știu, fie o neagă. Acest scepticism – alimentat uneori de dezinformare sau afilieri politice – complică eforturile de adaptare și de reducere a emisiilor, deoarece scade susținerea publică pentru măsuri pe termen lung.
Cum ne pregătim pentru schimbările climatice?
În concluzie, episodul ploilor torențiale record din București și dezastrele climatice tot mai dese din România ar trebui să fie un semnal de alarmă. Ne arată atât vulnerabilitățile locale – infrastructură învechită, planificare urbană deficitară – cât și faptul că trăim o realitate globală nouă, în care extremele vremii devin mai frecvente și mai severe. Este nevoie atât de investiții locale inteligente (în sisteme de canalizare, managementul apelor, spații verzi urbane pentru drenaj, planuri de urgență), cât și de conștientizare publică și acțiune colectivă în fața schimbărilor climatice. Blamarea exclusivă a autorităților locale sau a canalizării care “nu face față” nu rezolvă problema de fond. Adaptarea la climatul în schimbare și atenuarea cauzelor acestuia (prin reducerea emisiilor) trebuie asumate la toate nivelurile, de la cetățean la guvern, altfel ne putem aștepta ca „fenomenele o dată într-un secol” să ne lovească din ce în ce mai des.
SURSE
Administrația Națională de Meteorologie / Apa Nova – Comunicate meteo și date de precipitații (Agerpres, 09.06.2025) protv.mdprotv.md.
Comisia Europeană / Eurostat – Rapoarte privind impactul climatic în UE (ex. Romania – water & flooding risk) environment.ec.europa.eu, date despre pierderi economice asigurate eea.europa.eu.
Agenția Europeană de Mediu (AEM) – Evaluări de risc climatic (EU Climate Risk Assessment, 2023) și date despre secetă în SE Europei climate-adapt.eea.europa.eu.
Digi24 / Nature Medicine – Studiu decese cauzate de caniculă vara 2022 (publicat 2024)digi24.ro.
furtuna București 2025 (Libertatea, SpotMedia)spotmedia.ro.
SpotMedia / Adevărul – Interviuri Apa Nova despre canalizarea București (2019)adevarul.roadevarul.ro și reportaje inundații Valencia 2024spotmedia.ro.
Sondaj INSCOP 2024 (News.ro) – Percepția românilor despre schimbările climaticeveridica.ro.